Drumul Banilor
De ce cresc dobanzile acum?

De ce cresc dobanzile acum?

 

Banii în exces au generat inflație

Inflația este creșterea generalizată a prețurilor la produse și servicii.

Pentru aceleași bunuri, plătim mai mulți bani și avem nevoie de mai mulți bani. Producția de bunuri și servicii (oferta) a rămas aceeași sau chiar s-a restrâns în anumite domenii de activitate, iar cererea de consum a fost din ce în ce mai mare. Aceasta și pe fondul relaxări din vară, când părea că am scăpat de pandemie.

Inflația a crescut și pentru că prețurile la energie electrică, la gaze, la benzină au explodat

În România a fost liberalizat prețul la energie electrică la începutul anului 2021, iar prețul la gaze, în vară, în luna iulie. Dar și la nivel global vedem creșteri. În SUA avem cel mai mare preț al gazului din ultimii 10 ani. Prețul petrolului a crescut.

Toate aceste resurse naturale mai scumpe au dus, și vor continua să ducă, la scumpiri în lanț la toate mărfurile și serviciile. Nu doar la cele din țara noastră, dar și la cele din import. Iar românii sunt campioni la consumul din import.

Deci inflația va creste și mai mult în lunile viitoare, ca efect de runda a doua la aceste scumpiri la resursele energetice.

Plus, să nu uităm de majorarea salariului minim, care în acest moment va fi ca gazul pe foc pentru inflație.

BNR a fost nevoită să majoreze dobânda de politică monetară

De aceea, ca să mai tempereze inflația, care deja a ajuns la la 5.3% în august și care se estimează că va ajunge la 7% pana la sfârșitul anului, BNR a crescut dobânda cheie, dobânda de politica monetară, cu 0,25 puncte procentuale.

În lupta cu inflația, BNR nu are prea multe arme și acesta este primul instrument pe care îl are la îndemână. Crește dobânda astfel ca banii să fie mai puțin accesibili.

Oricum, este ultima bancă centrală din regiune care operează o creștere de dobândă.

Și, în plus, are de luptat și cu o criză politică ce pare că nu se mai termină și care blochează astfel toate proiectele și reformele asumate cu Comisia Europeană (inclusiv accesarea banilor din PNRR - Planul Național de Redresare și Reziliență).

Iar criza pandemică se adâncește și valul 4 este cumva distrugător pentru noi și va avea efecte economice foarte nocive.

Practic, avem ”cadrul perfect” pentru o criză economică: inflație mare, criză medicală și criză politică.

De ce contează și pentru noi această dobândă de politică monetară a BNR?

Când crește dobânda cheie, băncile se împrumută mai scump de la BNR. Și încep să se împrumute mai scump și între ele, atunci când au nevoie de mai mulți bani decât pot obține de la BNR. Ceea ce duce la creșterea indicilor interbancari, ROBOR și IRCC, în funcție de care se calculează dobânzile la creditele românilor.

Băncile se pot împrumuta de la BNR cu o dobândă egală cu dobânda-cheie a BNR + 0,5 pp. Câteodată, când lichiditate este foarte scăzută în bănci, BNR împrumută bani băncilor chiar cu dobânda de politică monetară (acum de 1,5%). Astfel, băncile se pot împrumuta acum de la BNR cu 2%. Vedem însă că la scadențe de 3 luni, băncile deja se împrumută între ele cu peste 2,10% (ROBOR 3M), semn că au nevoie de mai mulți bani.

BNR a crescut dobânda cu puțin, cu 0.25pp,  dar a dat startul la o tendință, cea de creștere a dobânzilor

Întotdeauna BNR s-a dovedit a fi prudentă. Nu crește sau scade această dobândă brusc, ci treptat, cu câte puțin, ca să testeze efectele în economie. De exemplu, chiar dacă avem inflație mare (cea mai mare din regiune), nu poți să crești brusc dobânzile. Fiindcă vor crește și dobânzile la credite. Dacă omori creditul, nu se mai generează creștere economică (fiindcă ai nevoie de bani, ca să crești). Apoi dobânzile foarte mari pot atrage investitori cu fonduri speculative, pe termen scurt. Și nici așa nu e bine, că aceștia se pot retrage brusc când găsesc dobânzi mai atractive în altă parte și te destabilizează.

Cum mă afectează pe mine creșterea dobânzilor?

Pentru început, creșterea dobânzii de politică monetară înseamnă rate mai mari la credite. Dacă ai credit cu dobândă variabilă, creșterea dobânzii îți va crește rata lunară.

Vor crește treptat și dobânzile la depozite, însă nu imediat. Creșterea imediată se vede la credite.

Pentru început se va vedea doar la creditele dependente de indicele ROBOR, credite luate înainte de luna mai 2019. Fiindcă după jumătatea anului 2019, în dobânzile variabile intră indicele IRCC, care este decalat la calcul cu două trimestre.

De exemplu, acum ROBOR 3M (la 3 luni) a trecut de 2,10%, iar IRCC este la minime istorice (1,08%) și aici va rămâne până pe 1 ianuarie 2022 (fiindcă se calculează ca o medie pe 3 luni și se aplică următoarele 3 luni).

ROBOR se calculează zilnic și reprezintă dobânda la care se împrumută băncile între ele, împrumuturi cu scadența la 3 luni. IRCC este o medie trimestrială, cu cât s-au împrumutat efectiv între ele băncile, la toate scadențele, în trimestrul trecut.

Am făcut un calcul pe FinZoom.ro, pe calculatorul de credite și acum,  ratele cu ROBOR cresc, iar ratele cu IRCC scad. Pentru un credit ipotecar de 225.000 lei pe 30 ani:

  • ratele cu ROBOR 3M au crescut cu 6% față de acum 3 luni, cu 80 lei, și s-au întors la valoarea de acum un an
    • ratele cu IRCC au scăzut cu 11%, cu 150 lei față de acum un an

Și, în timp ce ROBOR va tot crește anul acesta, IRCC rămâne fix până pe 1 ianuarie 2022.

 

Ce poți să faci?

Să te gândești bine dacă ai nevoie de credit, să nu te supra-îndatorezi (nu mai mult de 25% din venituri), să alegi credit cu dobândă fixă, după ce compari în funcție de DAE (Dobânda Anuală Efectivă) toate creditele din piață, pentru a alege cea mai mică DAE și pentru a lua decizia în cunoștință de cauză.

Daca ai credite și ai și bani puși deoparte, alții decât fondurile de urgență și siguranță, rambursează anticipat cu acei bani în plus creditele, cu reducerea perioadei. Fiindcă  urmează perioade cu dobânzi mari, în care ratele pot crește semnificativ.

 

Irina Chițu este unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști români specializați în domeniul bancar și al educației financiare.  În 2006, Irina a lansat pentru consumatorii de produse financiar-bancare, comparatorul FinZoom.ro. Irina participă la dezbateri TV si online, conferințe, susține cursuri de educație financiară, implicându-se activ în proiecte de educație alături de presa de specialitate, asociațiile de consumatori si instituțiile financiare.

Inchide articolul

Articol de opinie

Neștiința costă. În cazul meu, chiar bani

Țin în mână scadențarul pentru creditul meu, e martie 2007. Sunt practic inocent în materie de bani și finanțe, habar nu am cum funcționează băncile, creditele sau depozitele. Regimul comunist nu dădea două parale pe educația financiară, iar tranziția din anii ‘90 nu a făcut decât să mă facă foarte sceptic în materie de bani.
 

<p><strong>Neștiința </strong><strong>costă. În cazul meu, chiar bani</strong></p> <p>Țin în mână scadențarul pentru creditul meu, e martie 2007. Sunt practic inocent în materie de bani și finanțe, habar nu am cum funcționează băncile, creditele sau depozitele. Regimul comunist nu dădea două parale pe educația financiară, iar tranziția din anii ‘90 nu a făcut decât să mă facă foarte sceptic în materie de bani.&nbsp;</p> <p>Prima rată are valoarea de 437 de franci elvețieni, din care 121 de franci reprezintă principal (sumă de returnat din împrumut) și 247 de franci dobândă. Restul sunt comision de administrare.&nbsp;</p> <p>Și cum mă uit eu la scadențar realizez două lucruri: primul e că ultima mea rată o voi plăti pe 22 martie 2032 (o dată ce pare greu de cuprins cu mintea în 2007) și a doua că banii nu sunt gratis, voi plăti ceva dobândă, nu glumă. Nu de alta, dar la prima mea rată dobânda e mai mare decât suma din credit pe care o returnez!</p> <p>Fără să știu însă, eram abia la începutul aventurilor mele în lumea finanțelor și a băncilor. Totul era de învățat: schimb valutar, rambursare anticipată, refinanțare aveau să fie termeni pe care i-am descoperit și utilizat mai apoi. Nu știam nimic despre cuvintele astea, aveam impresia că sunt niște termeni folosiți prin bănci și prin literatura de specialitate.&nbsp;</p> <p>Așa că atunci când am întrebat-o pe Irina la Drumul Banilor ce se întâmplă cu dobânzile și de ce cresc, am avut o epifanie când a dat această definiție simplă și percutantă a dobânzii: nimic altceva decât prețul banilor. Simplu și ușor de înțeles.&nbsp;</p> <p>&nbsp;</p> <p>Avem o viață de familie, o viață profesională, de ce nu am avea și o viață financiară. Iar dacă pentru viața de familie primim educație de la părinții noștri și din cărți și la cea profesională de la școală, ar fi bine să ne educăm și pentru viața financiară.&nbsp;</p> <p>Nu de alta, dar am aflat pe pielea mea de-a lungul anilor că neștiința financiară se plătește. Am luat primul meu credit în franci elvețieni, deși probabil aș fi putut lua în lei. Am plătit pentru asta. Nu am înțeles ce scrie pe scadențar și am plătit și pentru asta. Și exemplele ar putea continua, dar cred că ați prins ideea.&nbsp;</p> <p>Așa că faceți un efort și încercați să înțelegeți cum funcționează dobânzile și cât costă banii. Sunt acum articole nenumărate, filmulețe pe youtube și podcasturi, chiar și la al nostru discutăm despre asta. S-ar putea ca înțelegând jargonul financiar să ieșiți mult mai bine la capătul celălalt al vieții voastre financiare.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Cam atât. Restul în podcastul Drumul Banilor.</p> <p>&nbsp;</p> <p><em>Tudor Stoica este consultant în domeniul IT, preocupat de jurnalism și psihologie, fondator al blogului și podcastului Mindarchitect.</em></p>
Deschide tot articolul
Neștiința costă. În cazul meu, chiar bani

Din aceeasi serie

Robor vs IRCC, dobândă fixă vs variabilă